Boabe de ienupăr
Juniperus communis

Boabe de ienupăr

Boabele de ienupăr au aceeași aromă ca mirosul unei păduri de conifere.

Aroma boabelor de ienupăr

Ienupărul are un gust aromat și ușor dulce, cu note lemnoase, proaspete și rășinoase. Miroase ca un lemn de conifere. Aroma și gustul boabelor uscate de ienupăr amintesc de boabele de piper roz.

Utilizarea boabelor de ienupăr

Boabele de ienupăr sunt folosite drept condiment în aproape toate bucătăriile din Europa. Acestea sunt utilizate, în mod traditional, la mâncărurile din varză murată, varză roșie și albă, la prepararea plăcintelor, la carne de vânat (căprioară, porc mistreț, porumbel) sau marinate. Sunt potrivite și pentru mâncărurile din carne de miel, vită și porc cât și pentru sfeclă, stoc de pește și ragout.
Ienupărul este, de asemenea, folosit la saramură sau la afumarea cărnii sau peștelui. Pentru dezvoltarea aromei sunt suficiente 8-10 boabe de ienupăr pentru aproximativ 1 kg de carne, șuncă sau pește.
Pentru fripturi, ienupărul este combinat deseori cu foi de dafin, cuișoare și coajă de portocală. Se rumenesc condimentele într-o tigaie cu unt topit și se adaugă peste friptură.
Boabele de ienupăr mai sunt folosite ca ingredient de bază la prepararea și aromatizarea anumitor băuturi alcoolice, cele mai populare fiind ginul și celebra băutură olandeză Genever.

De cele mai multe ori, sunt folosite în bucătărie boabele uscate de ienupăr, însă pot fi utilizate și cele proaspete care sunt disponibile la sfârșitul verii. Cele două variante diferă ușor prin gust: boabele uscate au o aromă mai intensă decât cele proaspete.

Sfaturi pentru gătit

Trebuie reținut faptul că aroma specială a boabelor de ienupăr se pierde repede, prin urmare acestea trebuie pisate sau ușor zdrobite cu puțin timp înainte de utilizare – de preferință într-un mojar. Când sunt zdrobite, acestea își eliberează aroma cel mai bine.

Sugestie: pentru aromatizarea unui sos, puneți boabele de ienupăr ușor presate într-un săculeț sau pliculeț de ceai de unică folosință și adăugați-le în sos cu 20 de minute înainte de sfârșitul timpului preparare. În acest fel, condimentul își eliberează aroma și poate fi ușor îndepărtat din preparat înainte de servire.

Originea boabelor de ienupăr

Boabele de ienupăr nu sunt în realitate fructe, ele sunt de fapt conuri sferice ale arbustului de ienupăr (Juniperus communis) care ajung la maturitate după aproximativ 2 ani. Acesta aparține familiei chiparosului și crește în preajma pădurilor și în zonele montane din toată emisfera nordică.
Ienupărul este singurul conifer care produce un condiment. Frunze sale sunt înțepătoare, sub formă de ace, iar la textură sunt solzoase.
Ienupărul poate trăi câteva sute de ani și, în funcție de locația sa, crește fie ca un arbust, fie ca un copac înalt de câțiva metri. Boabele de ienupăr au fost folosite ca mirodenie încă din Evul Mediu, deoarece ar putea fi culese din natură.

Boabele de ienupăr se combină bine cu fenicul, cuișoare, usturoi, dafin, măghiran, ienibahar, piper, piper roz, rozmarin și cimbrișor.

Distribuie